• Sharebar

Portret de erou

%title

Locotenentul Ioan MRĂŞESCU, erou aviator al Primului Război Mondial

Locotenentul Ioan Mărăşescu s-a născut la Bucureşti la 1 februarie 1892. După terminarea liceului a urmat cursurile Şcolii de ofiţeri de infanterie, iar după avansarea la gradul de sublocotenent, la 1 iulie 1912, a fost repartizat la Batalionul 6.

Lipsa de personal navigant a determinat conducerea Corpului de Aviaţie Român să ceară Ministerului de Război acordarea unor fonduri pentru pregătirea unui număr mai mare de piloţi şi observatori aerieni, întrucât, pe frontul de vest, aviaţia îşi dovedise marea ei utilitate. Locotenentul Ioan Mărăşescu a beneficiat de aceste măsuri, urmând Şcoala de zbor de la Băneasa. A fost un elev-pilot model, fiind apreciat de căpitanul Constantin Fotescu, pilot-instructor, care îl caracteriza astfel: „Locotenentul Mărăşescu Ioan, provenit din arma infanteriei, a dovedit mult talent în a învăţa într-un timp relativ scurt tehnica pilotajului. Foarte disciplinat, a respectat întocmai comenzile date de instructorul său. N-a produs nici un fel de accidente în timpul învăţării tehnicii zborului. Curajos, a dat dovadă de multă stăpânire de sine atunci când i s-a oprit motorul în timpul unui zbor de antrenament. A aterizat perfect, punând în aplicaţiune cele învăţate. Caracter hotărât. Bun camarad. Are o cultură bine formată. Îi place să citească, să fie la zi cu noutăţile din aviaţiune. Ţinută îngrijită, autoritar cu subordonaţii, dar respectat. Cred că va ajunge un foarte bun pilot şi aviaţiunea va câştiga prin lucrările sale”.

La intrarea României în război a fost repartizat la Grupul 2 escadrile iar personalul navigant al unităţii îndeplinea misiuni pentru Armata a 2-a română. S-a prezentat pe terenul de zbor de la Braşov în ziua de 26/8 septembrie 1916, primind în dotare un avion M. Farman cu motor de 80 CP.

Înaltul Comandament al Puterilor Centrale a declanşat o puternică ofensivă în Transilvania, în zona Sibiului la 13/26 septembrie 1916. Din cauza situaţiei de pe Frontul de sud, armatele române din Transilvania n-au reuşit să înainteze destul de repede, fapt ce le-ar fi permis să ajungă pe Târnave şi Mureş, adică în centrul platoului transilvănean.

Ofensiva germană s-a declanşat iniţial contra Armatei 1-a române din Oltenia, în zona de la nord-vest de Sibiu. Atacul de front de la Sibiu a fost susţinut de o îndrăzneaţă manevră de învăluire a unui detaşament de trupe alpine, care urmând pantele munţilor Sebeşului şi Sibiului şi îndreptându-se apoi spre est pe coamele munţilor Parângului, a ajuns şi a interceptat trecătoarea Oltului la Căineni, mult în spatele trupelor române din zona Sibiului.

Pentru verificarea acestei mişcări şi descoperirea acestui detaşament alpin inamic au fost trimise mai multe avioane româneşti cu misiunea de a explora culmile munţilor Parângului. Unul dintre aceste echipaje a fost format din locotenentul pilot Ioan Mărăşescu şi locotenetul observator Petre Angelian şi a căzut doborât de artileria A.A. şi de tirul terestru inamic.

În toate lucrările privind activitatea aviaţiei române în anii Primului Război Mondial, sau în cele referitoare la biografiile unor avitatori celebri, locotenentul Ioan Mărăşescu apare ca decedat în ziua de 16/29 septembrie 1916, dată când a fost lovit de artileria A.A. şi de tirul terestru şi a aterizat forţat în liniile inamice. Realitatea este însă alta. Cercetarea unor documente inedite din Arhivele Militare Române – filiala Piteşti, au scos la iveală faptul că locotenentul aviator Ioan Mărăşescu a fost luat prizonier şi a murit din cauza condiţiilor grele într-un lagăr din Germania aflat în apropierea oraşului Stralssund.

Prin I.D.R. nr. 3055 din 27 octombrie 1916, a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” cu spade şi panglică de „Virtute Militară”, „pentru faptul că spre a îndeplini misiunea ce avea de a duce un ordin al armatei 1 – nu a ezitat a pleca în liniile inamice şi a aterizat în locuri unde nu ştia dacă sunt trupe inamice sau amice. Acest ofiţer este dat dispărut”.

. Locotenentul Ioan Mărăşescu a fost, aşadar, unul dintre primii ofiţeri aviatori români care, în zilele foarte tensionate ale lunii septembrie a anului 1916, la debutul pentru România al Primului Război Mondial, a avut de îndeplinit o misiune deosebit de periculoasă şi a plătit cu prizonieratul şi cu viaţa, dar a reuşit să îşi păstreze onoarea de cavaler al cerului.

 

(Sursa: Dr. Valeriu Avram, Zburătorii României, Colecţia „Cultul Eroilor”, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Editura Alpha MDN SA, Buzău, 2007)