• Sharebar

Calendar militar

La 1 februarie 1861 s-a emis Înaltul Ordin de Zi nr. 29, care a consfinţit înfiinţarea intendenţei armatei. Prin acesta s-a format corpul ofiţerilor de intendenţă militară, condus de intendentul general al armatei, subordonat Ministerului de Război.

Serviciul Hidrografic Maritim s-a înfiinţat la 23 februarie 1926, având ca atribuţii “să se ocupe cu studiile, sondajele şi ridicările relative la fluviu şi mare, preocuparea, păstrarea şi asigurarea navelor cu hărţile şi instrumentele necesare navigaţiei şi ridicărilor hidrografice, controlul cronometrelor, executarea semnalului de oră în portul Constanţa, date meteorologice, aerologice şi oceanografice”.

În România, protecţia civilă a luat fiinţă prin Decretul regal din 28 februarie 1933 sub denumirea de "apărare pasivă" având ca scop "să limiteze efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei sau resurselor teritoriului, prin protecţie directă sau micşorînd eficacitatea atacurilor aeriene".
Conceptul de protecţie civilă a evoluat de la "apărare pasivă" la "apărare locală antiaeriană" în 1952, apoi "apărare civilă" în 1978 şi "protecţie civilă " în 1996. Schimbările produse in societatea românească în perioada 1996-2004 au dus şi la schimbări în domeniul protecţiei civile prin elaborarea Legii nr. 481/2004 care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU precum şi cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

La 1 martie 1917, prin înaltul Decret nr. 245 al regelui Ferdinand I, s-a înfiinţat Regimentul de Tracţiune Automobilă, moment ce a marcat începutul procesului de reorganizare a formaţiunilor de automobile şi apariţia a armei auto în Armata României.

Ziua Forţelor Terestre, la sărbătoarea ortodoxă a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.

Prin Decretul-lege nr. 1625 din 1919 a luat fiinţă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, moment care a marcat actul de naştere a structurii specializate în asigurarea asistenţei juridice pentru armată.

Ziua Veteranilor de Război a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/2007 şi se sărbătoreşte în fiecare an la 29 aprilie, în onoarea tuturor militarilor români care au luptat şi şi-au dat viaţa, pe timpul celor două conflagraţii mondiale, pentru apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României.

În baza prevederilor Tratatului de la Adrianopol, încheiat între Rusia şi Turcia după război, care stipulau că Ţările Române obţin dreptul să-şi organizeze "un numar de gărzi înarmate pamântene", adică să-şi înfiinţeze propria lor putere militară, "a cărei număr şi întreţinere vor fi stabilite de domni împreună cu divanele lor", la 30 aprilie 1830 s-a hotărât "formăluirea în Valahia a şase batalioane pedestrime şi şase escadroane călărime a străjii pamântesti". Din aceste forţe au fost create trei regimente mixte: unul la Bucureşti, unul la Ploieşti şi altul la Craiova. În acelaşi timp au luat fiinţă în Moldova un batalion de infanterie şi un escadron de cavalerie din care s-a înfiinţat primul regiment mixt, cu garnizoana la Iaşi. 

Prin decizia ministerială nr. 297 din 15 mai 1923, s-a înfiinţat în Ministerul de Război, Comitetul Consultativ pentru Chestiunile Tehnice Privitoare la Războiul Chimic.

 

La 15 mai 1990  s-au reînfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din Armata României. Istoricul Poliţiei Militare se află însă în strânsă legătură cu istoricul jandarmeriei române, de unde îşi are originile. Trebuie făcută însă menţiunea că Gendarmeria – denumirea din acea epocă – a fost înfiinţată şi subordonată Ministerului de Resbelu. Primele atestări ale activităţii de „poliţie a trupei” se regăsesc în documentele de „fiinţare a gendarmeriei” din 3 aprilie 1850 emise de Domnul Grigore Alexandru Ghica, iar misiunile specifice au fost consemnate şi în Ordonanţa 896 din 20 iunie 1864 semnată de Domnitorul Al. I. Cuza. Termenul consacrat de Poliţie Militară îşi are originile în anul 1893, când, pe vremea Regelui Carol I, cu aprobarea acestuia, legiuitorul Lascăr Catargiu a promulgat „Legea asupra Gendarmeriei rurale”. Astfel, în Monitorul Oastei nr. 53 din 5 noiembrie 1893, găsim în legea mai sus menţionată, la TITLUL IV - Atribuţiunile gendarmeriei, Capitolul I – Serviciul ordinar şi extraordinar, articolul 52 - serviciul ordinar coprinde: ........, pct. e) Poliţia Militară. 

Prima unitate de geniu din Armata României a fost înfiinţată la 31 mai 1859, data la care domnitorul  A.I. Cuza punea rezoluţia "Se încuviinţează" pe raportul nr. 1902 înaintat de Guvernul Moldovei, prin care se cerea aprobarea constituirii şi întreţinerii unui batalion de geniu, necesar pentru "înaintarea lucrărilor publice".

Ziua Rezervistului Militar a fost instituită prin Hotărârea Guvernului României nr. 467 din 12 mai 2010. Prin această hotărâre instituţiile publice din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pot sprijini, in condiţiile legii, manifestările prilejuite de acest eveniment.

În baza Ordinului D.M. 93/1941 10 iunie 1941, ia fiinta prima subunitate de paraşutişti - Compania de Misiuni Speciale - comandata de lt. Stefan Soverth 

În această zi se sărbătoreşte  înfiinţarea Direcţiei Construcţii si Domenii Militare, la 18 iunie 1920. 

Ziua Drapelului Naţional a fost instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai1998. Conform legii, această zi este marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unitătilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Prin transpunerea în fapt a Regulamentului organic din 1/13 iulie 1831, în compunerea nou-născutelor batalioane de "miliţii" ale Armatei Naţionale permanente, intrau şi îşi începeau slujba sub drapel "ostaşii muzicanţi" (o fanfară era formată, conform prevederilor vremii, din "1 tambur, 24 muzicanţi şi 8 toboşari"). 

În 1873, la 14 iulie, a luat fiinţă prima subunitate de transmisiuni - secţia de telegrafie, marcând astfel apariţia transmisiunilor militare.

Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, la sarbatoarea ortodoxă a Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul.

La 23 iulie 1859 apărea primul număr al săptamânalului "Observatorul militar". 

Prin ordinul ministrului apărării naţionale  din 25 iulie 1955 au fost înfiinţate Trupele Radiotehnice. 

La 26 iulie 1920, în temeiul Ordinului nr. 4 al Marelui Stat Major, a luat naştere Depozitul de Arhivă al Secţiei 6 Istorie din Marele Stat Major.

Ziua Imnului Naţional al României - Deşteaptă-te, române, simbol al unităţii Revoluţiei Romane din anul 1848, a fost instituită prin Legea  Nr. 99 din 26 mai 1998.

Înfiinţarea, în 1919, a primei subunităţi de tancuri. 

15 august - Ziua Marinei Române şi a Forţelor Navale, la sărbatoarea ortodoxă a Sfântei Marii. 

La 21 august 1862, prin Înaltul Decret Domnesc nr. 4629 a luat fiinţă Corpul Ofiţerilor Sanitari din Armată, atestându-se astfel medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sanatăţii efectivelor militare

La 1 septembrie 1963 s-a înfiinţat, prin ordinul Marelui Stat Major, Grupa de Automatizări din Direcţia Generală a Înzestrării - primul organism cu atribuţii de concepţie, coordonare şi înzestrare în domeniul informaticii militare şi automatizării conducerii trupelor. 

La 19 septembrie 1916, pe timpul executării manevrei de la Flămânda de către Armata 3,  se realizează doborârea primului avion inamic de către o baterie de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene propriu-zise (calibru 75 mm Deport), şi nu cu tunuri terestre adaptate.

La 1 octombrie 1976 s-a înfiinţat Centrul de Scafandri - Constanţa - prima unitate  de scafandri.

La 9 octombrie 1862, prin Înaltul Decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în cadrul Ministerului de Război, a luat fiinţă, "I-a Direcţie Personal şi Operaţii Militare", organizată pe două "diviziuni", din care ulterior au evoluat structurile de personal/resurse umane din Armata României. 

La 30 octombrie 1993, în baza Ordinului general al ministrului apărării şi a Ordinului Marelui Stat Major, Secţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (SIRPA -înfiinţată la sfârşitul lunii octombrie 1991), s-a transformat în Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (DIRPA), iar în perioada 30 aprilie 1997 – 20 februarie 2007 a purtat denumirea de Direcţia Relaţii Publice (DRP). Începând cu 20 februarie 2007, denumirea structurii este Direcţia informare şi relaţii publice.

Actul de constituire a fost Ordinul M.C.G.R. nr. 294 din 3/16 noiembrie 1916, potrivit căruia Şcoala Militară de Schiori - Bucureşti  era transformată în Corpul Vânatorilor de Munte (comandat atunci de cpt. Virgil Bădulescu), precizându-se ca "... vânatorii de munte sunt destinati mai cu seama misiunii de recunoaştere, de siguranţă şi legatură şi sunt chemaţi a funcţiona şi ca unitate tactică, în special în trecătorile Carpaţilor".

În anul 1843, domnitorul Gh.Bibescu a întreprins o călătorie la Istanbul şi, la înapoiere, a adus în ţară patru tunuri de calibru 80 mm, dăruite în semn de preţuire de către sultan, pentru ca "să slujească întru paza bunei rânduieli şi liniştei obşteşti". Ca urmare, la 10 noiembrie 1843, prin porunca Domnească nr. 198, se legifera înfiinţarea primei baterii de artilerie în oastea româna. 

Ziua Veteranilor a fost instituită prin Legea nr.150 din 22.10.2014, privind modificarea şi completarea OUG nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat.
Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei - intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11.00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
România se alătură, astfel, Australiei, Canadei, Statelor Unite ale Americii, precum şi altor state din Europa care, la 11 noiembrie, îşi arată recunoştinţa pentru militarii întorşi din misiuni şi îşi comemorează eroii.

În 1859 s-a înfiinţat Serviciul Topografic Militar.

La 12 noiembrie 1859, domnitorul A.I.Cuza, prin Ordinul de Zi nr.83, a semnat actul de constituire a "Secţiei a II-a" din cadrul "Corpului de Stat Major General", ca prim element organizat al cercetarii Armatei române. 

La 16 noiembrie 1880, cu ocazia înfiinţării celui de-al doilea batalion de geniu (Înalt Decret nr. 2550), în cadrul unităţilor de acest tip a fost inclusă şi câte o companie de căi ferate, primele subunităţi de acest fel din Armata româna.

Cercul Militar Naţional este una dintre cele mai vechi instituţii militare româneşti, având practic vârsta independenţei ţării. Şi asta pentru că la 15 decembrie 1876, în ajunul războiului pentru independenţă din 1877-1878, în plină criză orientală, care avea să aducă schimbări majore în configuraţia sud-estului European, adunarea generală a ofiţerilor din Bucureşti, cea mai mare din ţară, a hotărât adoptarea statutelor ceea ce semnifică actul de naştere al Cercului Militar Naţional.