Ispas Elena-Ana, elevă la Școala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene „Traian Vuia”

Provin dintr-o familie modestă, unde respectul, bunul simț și sinceritatea sunt valori fundamentale. Încă de mică, am admirat haina militară, iar acest vis m-a condus spre cariera de soldat gradat profesionist în cadrul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Acolo am învățat ce înseamnă disciplina, camaraderia și apartenența la un colectiv unit și dinamic.
 
Sunt absolventă a Liceului cu Program Sportiv „Iolanda Balaș Soter”, unde am participat la numeroase competiții sportive și activități, atât în cadrul școlii, cât și în timpul liber. Printre pasiunile mele se numără fotbalul, dansul popular și activitățile de grup.

Deși fotbalul este adesea considerat un sport „al lumii masculine”, am demonstrat contrariul. M-a învățat ce înseamnă spiritul de echipă, seriozitatea și perseverența. Am avut oportunitatea de a juca în Liga a II-a, confruntându-mă cu echipe din întreaga țară. Cu un parcurs de șapte ani la AC Onix Râmnicu Sărat, am încercat mai multe transferuri, dar accidentările m-au împiedicat să îmi continui activitatea la nivel competițional. Totuși, nu am renunțat la această pasiune – particip regulat la antrenamente și organizez meciuri alături de junioarele de la LPS, unde am găsit susținere din partea antrenorului Niță Ovidiu.
Cu zâmbetul pe buze și mândrie în suflet, încerc să inspir și să îndrum fiecare tânără care își dorește să joace fotbal, învățând-o să nu renunțe la visul său.

Pe lângă fotbal, dansul popular ocupă un loc special în viața mea. Încă din gimnaziu, această artă m-a atras prin energia și emoția pe care le transmite. Ca membră a Ansamblului „Flori de Sânziene” din cadrul Școlii Gimnaziale Merei, am participat la concursuri, spectacole și emisiuni, obținând rezultate remarcabile. Mai târziu, această școală mi-a oferit ocazia de a fi coordonator al secțiunii de dans popular, unde am format un grup unit, dedicat și pasionat. Pentru mine, dansul este o formă de eliberare și de exprimare a sufletului.
 
În încheiere, recomand fiecărui tânăr să își urmeze visurile, să îmbrățișeze o carieră militară dacă simte această chemare și să nu uite importanța mișcării și a perseverenței.