Interviu cu șeful echipei de legătură a statului major al apărării și reprezentant național în teatrul de operații Afganistan, colonelul Ștefan Stan

  • Sharebar

 

Începând din anul 2011, Armata  României are dislocată în teatrul de operații Afganistan o echipă de legătură a Statului Major al Apărării. Aceasta a fost condusă de ofițeri care, ulterior, au ocupat funcții de înaltă răspundere, cum ar fi generalul de brigadă Gheorghe Badea, fost șef al Direcției operații, generalul de brigadă Mircea Mândrescu, fost comandant al Centrului aliat de analiză și lecții învățate de la Lisabona și șef al Direcției Planificare Strategică, generalul de brigadă Marian Botea, comandantul Brigăzii 1 Mecanizată și colonelul Mircea Gologan, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată. În prezent șeful echipei de legătură a statului major al apărării și reprezentant național în teatrul de operații Afganistan este colonelul Ștefan Stan.

-             Domnule colonel, ne puteți prezenta câteva date despre dumneavoastră?

-             Sunt ofițer de infanterie, promoția 1989, a Revoluției. În prima parte a carierei am activat în Dobrogea, în unități din cadrul Diviziei 9 Mecanizată, transformată în Corpul 9 Infanterie Marină, ocupând funcții de comandă și de stat major în unități de cercetare, sprijin logistic, infanterie și mecanizate. În ultimii 15 ani am ocupat funcții în domeniul operații la diferite eșaloane din țară și în comandamente internaționale. În prezent sunt încadrat la Direcția operații din Statul Major al Apărării.

-             Ce reprezintă pentru dumneavoastră această nouă misiune?

-             Reprezintă o premieră și o provocare. O premieră pentru că, deși am participat până acum la misiuni internaționale în teatrele de operații din Balcani și Irak, la misiunea UE din Georgia și la misiunea Unified Protector, de embargo asupra Libiei, este pentru prima dată când ajung în Afganistan. Surprinzător, mai ales că în diferitele funcții pe care le-am ocupat, începând cu anul 2005, am avut printre responsabilități și operațiile NATO și ale Coaliției din acest teatru de operații. Este o provocare pentru că este o funcție cu o mare responsabilitate, care necesită atât o excelentă pregătire profesională, cât și unele abilități care țin de diplomație, o bună capacitate de comunicare, de negociere, de adaptare la situații noi.

-             Care este rolul echipei de legătură în cadrul misiunii Resolute Support?

-             Așa cum reiese și din denumire, echipa de legătură are rolul de a asigura legătura între Statul Major al Apărării și autoritățile militare aliate din Afganistan. Este implicată, în principal, în activitățile de planificare, sprijinind procesul decizional al structurilor între care face legătura. Contribuie, asigurând punctul de vedere național, la luarea deciziilor de către comandanții aliați în problematicile care influențează activitatea structurilor românești dislocate în Afganistan, aduce la cunoștința autorităților militare române problemele de interes aflate pe agenda comandanților aliați din TO și face propuneri privind poziția națională. De asemenea, identifică cerințele operaționale și de sprijin pentru structurile noi care urmează a fi dislocate și formulează propuneri pentru îmbunătățirea activității structurilor românești care acționează în Afganistan. Coordonează activitatea militarilor români care încadrează funcții de personal de stat major în comandamentele operației, rotirea efectivelor, activitățile cu specific național, precum și activitățile pentru pregătirea și desfășurarea vizitelor în teatru de către oficialitățile române. Șeful echipei de legatură reprezintă Armata României la activitățile desfășurate în Afganistan de către forțele Coaliției, în calitate de Reprezentant Național (Senior National Representative).

-             Domnule colonel, ați putea face o evaluare pentru următoarea perioadă în ceea ce privește situația din Afganistan? Cum credeți că aceasta va afecta misiunile executate de forțele românești aflate aici?

-             Este foarte greu de făcut o evaluare care să aibă un grad de probabilitate foarte ridicat, întrucât mediul în care ne desfășurăm activitatea este complex și manifestă un grad de impredictibilitate sporit. În afara factorilor militari, în cadrul analizei trebuie avuți în vedere o mulțime de alți factori de natură politică, diplomatică, socială, economică, care au o influență mare asupra situației din Afganistan și asupra cărora nu există pârghii de control eficiente. Tot ceea ce pot să fac este să îmi exprim speranța că prin măsurile adoptate la nivelul Alianței privind mărirea contribuției cu instructori și capabilități de sprijin a forțelor de securitate afgane și prin intensificarea acțiunilor de consiliere, instruire și asistență să se poată contracara acțiunile forțelor insurgente și prelua controlul de către autoritățile legitime afgane asupra majorității zonelor populate. În ultimii ani forțele de securitate afgane, în special forțele de operații speciale și cele aeriene, au înregistrat unele progrese privind capacitatea operațională, în special datorită înzestrării cu echipamente de luptă și unei mai bune instruiri. Sunt însă mari probleme privind cooperarea între structuri, asigurarea sprijinului logistic, încadrarea cu personal și menținerea acestuia în sistemele de securitate. Dacă aducem în ecuație și divergențele între formațiunile politice, generate de faptul că următorii doi ani sunt ani electorali, situația economică precară a majorității populației, lipsa de investiții, corupția generalizată, neînțelegerile de natură etnică și tribală, extremismul religios, interesele ostile ale țărilor vecine și ale altor actori geopolitici din zonă avem un tablou care nu ne dă o perspectivă prea optimistă. În concluzie, consider că situația generală se poate îmbunătăți, însă trebuie continuate eforturile comunității internaționale pentru sprijinul Afganistanului, precum și acțiunile autorităților afgane de consolidare a controlului pe întreg teritoriul țării. De asemenea, pentru o stabilizare de durată a situației, trebuie intensificat procesul de reconciliere între guvernul afgan și formațiunile insurgente.

-             În fiecare zi intrați în contact cu militarii Coaliției. Care este percepția lor asupra militarilor români?

-             Percepția militarilor Coaliției asupra colegilor lor români este una pozitivă. Este apreciat în principal profesionalismul de care militarii români dau dovadă în activitățile de stat major din comandamente, ca instructori și consilieri pentru forțele de securitate afgane, precum și ca personal implicat în activitățile de protecție a forței. Deopotrivă sunt apreciate și alte calități ale militarilor români, cum ar fi, colegialitatea, generozitatea, ingeniozitatea, spiritul de echipă. Pot afirma, fără teama de a greși, că în aceste luni de misiune s-au legat prietenii adevărate între militarii români și cei ai Coaliției. Aș putea da unele exemple privind modul în care activitatea militarilor români este apreciată de colegii lor. Astfel, fostul comandant al TAAC-S, generalul de brigadă Charles Aris, afirma de oricâte ori avea ocazia că se simțea la fel de sigur, indiferent dacă protecția sa era asigurată de militarii români sau de cei americani. Un căpitan american, care a fost protejat de Guardian Angels români pe timpul unui atac executat de militari afgani pe timpul activității de consiliere mi-a mulțumit extrem de călduros și a afirmat că pentru el, militarii români au fost într-adevăr îngeri păzitori și că i-au dat încă o viață. Trebuia să fi văzut expresia din ochii lui pentru a avea o reprezentare a ceea ce înseamnă recunoștința. Majoritatea celorlalți parteneri de Coaliție mulțumesc militarilor români pentru faptul că noi am rămas aici să ne continuăm misiunea și atunci când a fost greu, iar ceilalți au plecat.

-             Un mesaj pentru cei de acasă?

-             Doresc să urez militarilor români, familiilor acestora și tuturor românilor multă sănătate, bucurii și gânduri bune. Fie ca acest an să ne aducă tuturor mai multă mulțumire sufletească.