Eritrasma - cauze, simptome, diagnostic si tratament Eritrasma este o afectiune cutanata localizata la nivelul zonelor...

    Publicat pe 26.09.2017 16:00

    Eritrasma - cauze, simptome, diagnostic si tratament

    Eritrasma este o afectiune cutanata localizata la nivelul zonelor de pliu, in special axilar, inghinal si in spatiile interdigitale de la nivelul picioarelor.

    Cauzele aparitiei eritrasmei
    Eritrasma este produsa de o bacterie, Corynebacterium Minutissimum prezenta in mod normal in flora cutanata.

    In anumite conditii de umiditate, caldura, bacteria se inmulteste, devenind agresiva si dand manifestari de roseata, mancarime; culoarea rosu-caramizie, vizibila mai ales la lampa Wood, este data de porfirinele secretate de bacterie.

    Transpiratia excesiva, anotimpul cald, obezitatea, diabetul zaharat, igiena precara, varsta inaintata, scaderea imunitatii sunt factori favorizanti pentru transformarea bacteriei normala pe piele in ceva agresiv.

    Simptome de eritrasma
    Boala afecteaza aproape orice zona de pliu, cu precadere inghinal, axilar, la nivelul picioarelor interdigital.

    Tegumentele au o culoare rosu-maronie, marginea leziunilor este bine delimitata si uneori cu o culoare mai intensa, mai activa, suprafata poate fi macerata.

    Poate asocia senzatie de mancarime sau usturime. Persista luni de zile, cu acutizare vara. Poate asocia la nivelul talpilor keratoliza punctata, adica descuamare cu aspect punctat, talpile, mai ales spre degete capata aspect “intepat”. Devine mai extinsa la persoanele cu diabet zaharat sau imunitate scazuta.

    Analize si diagnostic
    Diagnosticul se pune in mare parte pe aspectul clinic; examinarea cu lampa Wood, culturile din leziuni pot fi de ajutor; nu sunt necesare alte investigatii, decat daca punem problema unui diagnostic diferential.

    Tratamentul pentru eritrasma
    Tratamentul se face atat local cat si sistemic functie de intinderea leziunilor, starea generala de sanatate, complianta la tratament.

    Se prefera antibiotic local ca eritromicina, clindamicina, acid fucidic sau antimicotic ca miconazol, ketoconazol; sistemic se prefera eritromicina, amoxicilina (eventual cu acid clavulanic), azitromicina, tetracicline.

    Igiena, pastrarea zonei cat mai aerisite si uscate sunt factori favorizanti ai vindecarii. Aplicarea de solutii pudrate care sa absoarba umiditatea din zona pot preveni afectiunea.

    Prognosticul este unul foarte bun, cu conditia evitarii factorilor agravanti; doar la indivizii cu imunitate foarte slabita se pune problema extinderii infectiei (endocardita, bacteriemie, formare de abcese).

    Sursa: csid.ro