CE E VIAȚA NOASTRĂ PE PĂMÂNT?……O FRUNZĂ ÎN VÂNT.

    Orice-am face, de soartă nu putem scăpa.
    Somn nu îmi e, deși nu am dormit noaptea trecută…
    Foame nu îmi e, deși nu prea am mâncat azi…
    Lacrimi îmi curg pe obraji, chiar de credeam că viața m-a călit de-ajuns.

    Gândurile mă năpădesc, chiar dacă am mai trăit momente asemănătoare. Niciodată nu suntem suficient de pregătiți pentru a trece ușor peste astfel de evenimente, ca cel care s-a întâmplat în seara de 29 iunie, ziua Sfinților Petru și Pavel.
    Atunci când ne credem mai tari, viața ne trezește la realitate și ne arată cât de neînsemnați suntem pe fața pământului.


    Scriu din reflex pentru că nu am altceva mai bun de făcut și nici nu vreau să fac altceva.


    Trei militari din Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”, trei colegi de-ai mei, și-au pierdut viața în tragicul eveniment din seara de 29 iunie. Profesioniști în adevăratul sens al cuvântului, căliți în focul luptelor din teatrele de operații, cu mii de ore la activ în poligoane și în tabere de instrucție, au plecat dintre noi într-o clipită.


    Au lăsat în urmă familii îndurerate, un colectiv de colegi unit care, noaptea trecută, s-a comportat exemplar, ca un singur om, toți au reacționat la un semn.
    Pe lângă cei trei care au intrat în rândurile oștirii cerești, mai sunt și câțiva răniți, cu diferite diagnostice medicale, mai grave sau mai puțin grave.
    Gândurile noastre, ale tuturor „cavalerilor florii de colț” mușceleni, se îndreaptă atât către familiile greu încercate de pierderea celor dragi, cât și către familiile care așteptă cu sufletul la gură ca cei răniți în accident, să se însănătoșească cât mai repede.
    Nu trebuie să căutăm vinovați; Trebuie să strângem din dinți, să vărsăm o lacrimă pentru cei plecați prea repede dintre noi, să ne rugăm pentru sănătatea celor răniți, să ne ridicăm și să mergem înainte…tot înainte, pentru a ne îndeplini misiunea.


    În astfel de momente, până și cei cu inima de piatră se înmoaie.
    Multe ar fi de spus azi, dar mă opresc aici și mai vărs o lacrimă pentru colegii mei care acum luptă în ceruri, sub comanda Arhanghelilor lui Dumnezeu, pentru a învinge Răul.


    Însănătoșire grabnică celor din spitale!
    Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei plecați la ceruri.
    SEMPER FIDELLIS…ÎNTOTDEAUNA FIDEL….
    CONTINUING MISSION
    COMANDER DILI.