Inaugurarea memorialului ”Iuliu Maniu-făuritor de țară”

    La Șimleu Silvaniei a avut loc inaugurarea memorialului ”Iuliu Maniu-făuritor de țară”. Pe data de 5 februarie s-au împlinit 64 de la trecerea în nefiinţă a marelui om politic Iuliu Maniu.  

     

    Iuliu Maniu s-a născut la Șimleu Silvaniei, în data de 8 ianuarie 1873, a trăit la Bădăcin și a murit în închisoarea de la Sighet, localitate în care este îngropat și astăzi. Din cei 80 de ani de viață, 56 de ani i-a dăruit poporului român, prin întreaga sa activitate politică. Cu toate că a deținut funcții importante, nu acestea i-au adus respectul, ci modul în care a înțeles că trebuie abordată politica, relația cu opoziția, și nu în ultimul rând, relația cu oamenii simpli. Ca oameni politici, putem fi oricând adversari, dar niciodată dușmani”.

     

    Statuia lui Iuliu Maniu evidențiază trăsăturile și expresivitatea pe care acesta le avea la vârsta de 45 de ani, în anul 1918. „Conceptul lucrării este o poveste a personajului și a faptelor lui Iuliu Maniu. […] Toată construcția lucrării este în jurul personajului din mijloc, Iuliu Maniu, care este realizat din bronz și este așezat pe un jilț care subliniază statura lui de om de stat. Cât despre poziția mâinilor: mâna stângă strânsă înseamnă unitate, iar mâna dreaptă cu palma în jos înseamnă poziția liderului care conduce. Toată lucrarea stă pe un piedestal așezat în mijlocul unui luciu de apă care se revarsă peste conturul României Mari. Pe soleea care înconjoară conturul țării este un citat, un fragment din declarația de la 1918 a lui Iuliu Maniu. […] Pe jilțul personajului este o cergă țărănească pe care sunt motive tradiționale din Moldova, Țara Românească și Transilvania, ceea ce subliniază, pe de-o parte, faptul că la obârșie Iuliu Maniu provenea din rândul țărănimii și a evoluat până la postura de om de stat, pe de altă parte subliniază unitatea celor trei Provincii românești. Iuliu Maniu stă așezat pe un jilț din două motive: reprezentarea personajelor stând în picioare este de sorginte sovietică […] și faptul că personajul stând pe un jilț reprezintă demnitatea lui de om de stat”, după cum spunea autorul lucrării, Nicu Mihoc, în expunerea sa.

     

     

    Vrem să reamintim cu această ocazie faptul că Iuliu Maniu a fost ofițer de artilerie. Ce-i drept, este un exemplu atipic, deoarece „intersectarea” cu artileria s-a produs în cadrul armatei austro-ungare.

     

    Iuliu Maniu, ca sublocotenent de artilerie, a participat la lupte atât pe frontul rusesc, cât și pe cel italian. Astfel, cu Regimentul 13 austro – ungar, în calitate de comandant de baterie, a participat la luptele de pe frontul italian, inclusiv cele de la râul Piave din Italia, un punct de cotitură în istoria modernă a Italiei. S-a impus în scurt timp ca lider al românilor din regiment și, mai apoi, al tuturor românilor din armata austro – ungară, fiind catalizatorul constituirii armatei naționale în Transilvania din ofițeri și soldați români ce, până atunci, făcuseră parte din armata imperială.

     

     

     

    Nepot al lui Simion Bărnuţiu (a cărui denumire istorică o poartă astăzi Batalionul 315 Artilerie), având în sânge îndemnul perpetuu al unei înalte conştiinţe de neam, el era predestinat pentru o linie dreaptă în manifestările lui politice.

     

    De aceea, vrem să continuăm în a ne implica şi în acest an ca, de altfel, şi în anii precedenţi, în proiectul de reabilitare a Casei Memoriale „Iuliu Maniu” din Bădăcin, prin acţiuni filantropice susţinute de militarii garnizoanei Şimleu.